Povestea Fantomamutului

Drag copil mare sau mic,

Așază-te comod sub o masă, pe o cracă de copac sau într-o ladă mare de zestre și deschide larg urechile, pentru că prin ele va intra povestea Fantomamutului!

A fost odată ca niciodată, poate ieri, poate acum câteva săptămâni sau luni, poate chiar acum cinci minute, un mamut pe care l-ai auzit în apartamentul vecinilor. Răgea când mai tare, când mai încet, cu mare supărare și ciudă. Brrr, drrr, grrr. Ba începea și se ambala, ba o lăsa mai moale și bombănea în sinea lui, bosumflat.

Dar crezi că era un mamut adevărat?

Nu era adevărat, normaaaal!

Era un mamut fantomă.

Desenează-l aici:

Acum câteva mii de ani, când a trăit o viață de mamut adevărat, nu a fost prea fericit, și asta din cauza anturajului. Ceilalți mamuți îl tachinau pentru că era mut. Așa că, după prima lui viață, a stat pe gânduri cele câteva mii de ani care îl despărțeau de noi, a făcut brainstorming, a căutat în capul lui mare și deștept cele mai trăznite idei, a făcut liste pro și contra și, până la urmă, a luat o decizie: se va întoarce în lume sub formă de fantomă și îi va bântui pe ceilalți mamuți adevărați, să se răzbune pentru zeflemeaua din trecut!

Zis și făcut! S-a întors mamutul în lume, dar mare i-a fost mirarea să se trezească într-un apartament de bloc. Nu înțelegea nimic. Unde erau frații mamuți? Unde era lumea largă? Era obișnuit să privească în zări nesfârșite, să vadă tonuri de verde, ape albastre, pământ tare sau fărâmicios sau lipicios, păsări care tăiau soarele în două, să își vadă blana strălucind la răsărit și să își ia în spinare o cascadă întreagă de apă când mergea să facă o baie cu gașca lui de mamuți.

Când colo, în față perete, în spate perete, peste tot perete alb, doar din când în când câte o despicătură pătrată în care nu putea să vadă clar afară, pentru că în ea se reflecta propria lui imagine. O imagine la fel de albă ca pereții, vaaaaai, ce tristețe!

Ce vede mamutul pe geam din blocul tău? Scrie aici, să se acomodeze mai ușor:

Mamutul a inspirat adânc și a expirat și mai adânc, de fluturau toate pânzele de păianjen din apartamentul în care se trezise. S-a gândit că așa o fi viața de fantomă, fără culori, dar că din fericire putea să se distreze într-un fel nou, pentru că fantomele pot să treacă prin pereți fără nicio greutate, adică așa cum era el, ușor ca imaginația.

Și a dat să treacă grațios prin perete. Bam! Și-a înfipt colții în zid cu atâta putere, încât mai că a rămas atârnat cu fundul în sus. Măi să fie! Simțea cum îi crește iritarea și o exprima tropăind din picioare, așa cum făcea și pe vremuri. Doar că iată că a scos și un răget fenomenal, pe care l-a oprit imediat, speriat: doar se știa mut!

Forma asta de fantomă avea avantaje și dezavantaje și socoteala lui de câteva mii de ani nu se potrivea cu viața lui de apoi! Care apoi? Nu, cu viața lui de acum, din acel moment.

Așa și-a început mamutul a doua viață, în care scopul lui a fost să devină o fantomă obișnuită, care să treacă prin pereți. Tot încercând, a devenit maestru la spargerea lor. Își înfigea colții în zid și răgea, bătea din picioare, scrijelea peretele, zile la rând, până renunța, deshidea fereastra și pleca spre alt apartament. Făcea asta pentru că își punea ambiția: trebuia să existe undeva un perete prin care să poată trece. Ar fi găsit acel paravan mai subțire și s-ar fi antrenat apoi cu pereți tot mai groși. Merita să caute!

De atunci, Fantomamutul umblă creanga din vecin în vecin și s-ar putea să fi ajuns de mai multe ori deja în blocul tău.

L-ai auzit și tu? Ce mesaj crezi că scrijelește pe perete? Scrie aici:

Dacă e cumva pe la vecini chiar acum și îl auzi că rage furios, ai putea să-l ajuți să se simtă mai bine pe durata vizitei sale, pentru că sunt câteva lucruri care Fantomamutului îi plac foarte mult.

Plăcerile Fantomamutului:

Să îi faci portretul și să îl lipești pe peretele din casă unde îl auzi că sparge.

Să îți imaginezi că îl șamponezi și îl piepteni, pentru că are blana lungă și se umple de praf când își înșurubează colții în pereți, iar lui îi place să aibă blana curată!

Să îi scrii două versuri prietenoase, de exemplu: Mamuțel, mamut fantomă / Prăjitură cu aromă. Nu trebuie să aibă prea mult sens, mamutul apreciază oricum.

Adaugă și tu alte plăceri:

Vei vedea că, pe măsură ce trec zilele și îi dai mamutului mai multe dovezi de prietenie, el va rage tot mai încet, până când va rage o ultima dată cu un mesaj cifrat numai pentru tine și apoi își va lua tălpășoaia spre alt apartament.

Scrie aici mesajul de adio al Fantomamutului pentru tine:

Și-am încălecat pe-o bormașină / și ți-am spus o poveste de Simină.