Am publicat mai jos referatul pe care l-am scris la Masteratul de CBT, anul I, poate vă sunt utile informațiile.
Cuvinte-cheie: adicție de internet, utilizatea excesivă a internetului, utilizarea problematică a internetului, stimă de sine, adolescenți, comportament de risc
Context
Ne aflăm în plină revoluție digitală, în care multe sectoare economice își digitalizează operațiunile, autoritățile publice încearcă și ele să treacă la e-guvernare și să ofere servicii digitale cetățenilor, iar în această recentă perioadă în care România este afectată de pandemia de coronavirus, chiar și învățământul s-a digitalizat forțat, făcând un salt extraordinar pentru niște instituții care au o inerție mare, dar accentuând și inegalitățile sociale, dat fiind că accesul la educație a devenit condiționat de accesul la echipamente IT și la internet. Pe de altă parte, tinerii și-au crescut dintr-odată numărul de ore petrecute pe internet, fără să fie pregătiți pentru acest lucru.
Ce se va întâmpla însă când digitalizarea va fi realizată și va crește ceea ce se numește Internet of Things, adică vom avea în jurul nostru foarte multe lucruri conectate la internet, de la mașina de spălat la climatizarea din apartament, vom avea roboți în familie și alte forme de inteligență artificială? Pe de altă parte, s-ar putea că suntem aproape toți dependenți de internet, în sensul că avem nevoie de el în activitățile zilnice și fără el viața ar fi mai dificilă: foarte multe profesii presupun conectarea continuă la internet și fără să fie din domeniul IT&C.
Chiar și înainte ca viața să se mute pe internet din cauza impunerii distanțării sociale ca metodă de prevenție pentru sănătatea publică, el reprezenta pentru utilizatori o sursă de informare, socializare sau divertisment, precum și un loc pentru tranzacții de tot felul. În ce privește viteza de descărcare prin conexiunile broadband, România se află pe locul 5 în lume după Singapore, Coreea de Sud, Taiwan și Hong Kong, deși nu stă la fel de bine la conexiunile de pe telefoanele mobile. Dacă Filipine are cea mai mare medie a timpului zilnic petrecut pe internet (peste 10 ore), România a depășit 7 ore în 2019. Iar despre „mileniali” (născuți după 1981) și „generația Z” (născuți după 1997) cunoaștem că folosesc internetul și mai des decât populația generală, cel puțin așa arată datele Eurostat din 2016 la nivel european.
Deși adicția de internet este o suferință care afectează populația generală, grupul de vârstă cel mai expus riscului unei asemenea probleme de comportament și de control al impulsurilor este cel al tinerilor, care folosesc internetul pentru distracție, socializare, informare, uneori înlocuind activitățile care s-ar putea desfășura fizic cu cele din spațiul virtual (de exemplu, tineri care, deși sunt împreună fizic, își orientează atenția asupra telefonului mobil, angrenați în conversații, verificând like-urile și notificările sau jucându-se).
Adolescenții sunt ceea ce se numește screen natives, adică au crescut în prezența ecranelor, s-au născut în era internetului și consumul lor a fost crescut în perioadele de dezvoltare, comparativ cu populația mai în vârstă. De asemenea, autocontrolul pentru adolescenți este problematic și poate că nu au dobândit toți mecanisme de coping sănătoase pentru a face față problemelor vieții, în contextul în care internetul e aproape mereu la îndemână și oferă facil consolare. Acceptarea de către grup este un alt aspect important pentru ei, iar a nu fi la curent cu activitatea virtuală a grupului (conversații, postări), a nu fi prezent pe internet într-un anumit fel valorizat de grup poate să pară un risc de excludere.
În România, dacă în 2011 tinerii (16-29 ani) care foloseau internetul erau în procent de 47% (cel mai mic din Europa la acel moment), în 2019 proporția a crescut la 86%, conform Eurostat (media națională fiind de 77% în 2019). Tinerii au ajuns pe internet fără vreo campanie publică de educare prealabilă din partea autorităților competente, în condițiile în care, în afară de adicție, pericolele care se ascund pe internet sunt multiple și de o varietate extraordinară, de la hărțuire (fenomenul cyberbullying), la fraudă financiară, pornografie, furt de informații și tot felul de alte lucruri de care tinerii care abia intră pe internet nu sunt conștienți. În ce privește specific adicția, consecințele negative se pot manifesta în planul sănătății fizice, al performanței școlare sau profesionale, al relațiilor interpersonale, dar și pe plan financiar. Studiul adicției de internet la tinerii din România ar putea sta la baza unor intervenții specializate de prevenție.
Conceptualizarea adicției de internet
În studiile care au investigat această nouă formă de adicție, apar, în afară de „adicție de internet”, și alte formule, precum „utilizarea problematică a internetului” sau „utilizarea excesivă a internetului”, „utilizare patologică”, „utilizare dezadaptativă”. Sunt și articole care investighează care este cel mai potrivit termen, urmărind apariția a două dintre ele – „adicția de internet” și „utilizarea problematică a internetului” și conceptualizarea lor de către autorii care i-au lansat. (Fernandes, Maia & Pontes 2019)
Adicția de internet a fost constatată în practica clinică și este adresată în prezent în anumite țări prin campanii sau site-uri de informare dedicate și chiar în spitale (Černja & Rajter, 2019), mai ales în țările asiatice, dar nu este inclusă în manualele curente de diagnostic, precum ICD-10 sau DSM-V, dar e considerată ca asemănătoare cu adicția de jocurile de noroc (Young, 2010). În schimb, în ICD-11, care va fi folosit începând cu 1 ianuarie 2022 de țările membre OMS, a apărut tulburarea generată de jocurile online (inclusă în 2013 și în appendixul la varianta actualizată a DSM-V).
Adicția de internet a fost investigată începând cu anii 2000 cu ajutorul Internet Addiction Test (IAT), creat de cercetătoarea Kimberly S. Young, prima care a tras semnalul de alarmă în legătură cu acest fenomen printr-un studiu realizat în 1996 și care a cercetat și scris despre această dependență întreaga sa viață. Definiția propusă de ea în 1998, pornind de la modelul adicției de jocul de noroc, era „o tulburare a controlului impulsului, care nu presupune folosirea unei substanțe psihoactive”.
Testul a fost și el inspirat de criteriile de diagnostic pentru jocul de noroc patologic și investighează cât de mult se gândește persoana la internet și de ce consum are nevoie pentru a obține plăcere, dacă a încercat și n-a reușit să reducă acest consum, dacă apare anxietatea când consumul este blocat, dacă depășește timpul pe care și l-a propus, dacă utilizarea internetului pune în pericol resursele sociale, financiare, performanța la școală sau job, dacă ascunde adevărul adicției și folosește internetul pentru a evita anumite probleme.
Prevalența acestei adicții pe glob variază foarte mult de la o regiune la alta, de la 10,9% în Orientul Mijlociu la 2,6% în țările din vestul și nordul Europei, conform unei metaanalize din 2014 (Chen & Li), care subliniază și că prevalența adicției e mai mare în țările în care oamenii stau mult în trafic, în care e mai multă poluare și mai multă nemulțumire legată de viață, fiind invers proporțională cu calitatea vieții.
Un studiu din 2012 asupra a 11.965 adolescenți din 11 țări din Europa (Durkee et al.) a găsit o prevalență al utilizării patologice a internetului de 4.4%, mai precis 5.2% în cazul băieților și 3.8% în cazul fetelor, cu diferențe semnificative între țări (4,6% în România). Timpul mediu petrecut pe internet și genul masculin s-au corelat cu utilizarea patologică și s-a constatat o asociere între aceasta și domiciliul în zona metropolitană. Activitățile cele mai frecvente s-au dovedit a fi urmărirea de clipuri video, folosirea serviciilor de mesagerie și a rețelelor sociale, acestea din urmă fiind mai folosite de fete, în timp ce jocurile individuale erau mai utilizate de băieți. Cele mai mari riscuri relative de utilizare patologică cât și de utilizare dezadaptativă le-au avut adolescenții care fie locuiau fără un părinte biologic, fie nu beneficiau de o mare implicare a părinților, fie aveau părinți șomeri.
În ce privește legătura cu stima de sine, au existat studii (Wdyanto & Griffiths, 2011) care au constatat o relație, o probabilitate mai mare a celor care utilizează problematic internetul (problemele fiind apreciate folosind Scala Problemelor Legate de Internet – Internet Related Problem Scale) de a obține scoruri mai scăzute pe scala Rosenberg.
Studii în România
Un studiu observațional din 2006 (Chiriță et al.) a investigat legătura dintre utilizarea calculatorului și adicție pe un eșantion de 439 de tineri cu vârste între 11 și 18 ani, prin chestionare aplicate atât tinerilor, cât și părinților. Dintre rezultatele studiului, remarcăm că 70% dintre părinți discutau ocazional sau nu discutau deloc cu copiii despre felul în care folosesc calculatorul.
Un alt studiu (Robu & Tcaciuc, 2010) a cercetat relația dintre dependența de internet, sentimentul de singurătate și susținerea socială percepută, comparând utilizatorii dependenți, excesivi și moderați (numiți și raționali), observând o diferență nesemnificativă statistic în privința singurătății între cele trei grupuri, dar o diferență semnificativă în privința suportului social perceput, din partea familiei și prietenilor.
Niciunul dintre studii nu a utilizat instrumentul folosit pe scară largă – IAT.
***to be continued***
BIBLIOGRAFIE
Aydm, B., & San, S. V. (2011). Internet addiction among adolescents: the role of self-esteem. Procedia-Social and Behavioral Sciences, 15, 3500-3505.
Černja, I., Vejmelka, L. & Rajter, M. (2019) Internet addiction test: Croatian preliminary study. BMC Psychiatry 19, 388.
Cheng C, Li AY (2014). Internet addiction prevalence and quality of (real) life: a meta-analysis of 31 nations across seven world regions. Cyberpsychology, Behavior and Social Networks.17(12):755–60.
Chirita V., Chirita R., Stefanescu C., Chele G., Ilinca M. (2006). Computer use and addiction in Romanian children and teenagers—an observational study. Revista Medico-chirurgicala a Societatii de Medici si Naturalisti din Iasi; 110: 526–32.
Durkee T, Kaess M, Carli V, Parzer P, Wasserman C, Floderus B, et al. (2012). Prevalence of pathological internet use among adolescents in Europe: demographic and social factors. Addiction. 107(12):2210–22.
Fernandes, B., Maia, B. R., & Pontes, H. M. (2019). Internet addiction or problematic internet use? Which term should be used?. USP Psicologia, 30, 1-8.
Kim, Ho-Kyung & Davis, Keith. (2009). Toward a comprehensive theory of problematic Internet use: Evaluating the role of self-esteem, anxiety, flow, and the self-rated importance of Internet activities. Computers in Human Behavior. 25. 490-500.
Morrison, C. M., Gore, H. (2010) The Relationship between Excessive Internet Use and Depression: A Questionnaire-Based Study of 1,319 Young People and Adults. Psychopathology. 43:121-126.
Özer, Ş., & Odacı, H. (2020). What are the relationship between problematic Internet use and subjective well-being and self-esteem? Investigation of an adolescent sample. Elementary Education Online, 19(3), 1592-1604.
Shaw, M. Y., & Black, D. W. (2008). Internet addiction: Definition, assessment, epidemiology and clinical management. CNS Drugs, 22, 353–365.
Widyanto, L., & Griffiths, M. (2011). An empirical study of problematic Internet use and self-esteem. International Journal of Cyber Behavior, Psychology and Learning (IJCBPL), 1(1), 13-24.
Young, K. S., & Rodgers, R. C. (1998, April). Internet addiction: Personality traits associated with its development. In 69th annual meeting of the Eastern Psychological Association (pp. 40-50).
Young KS (1998). Caught in the net: how to recognize the signs of internet addiction-and a winning strategy for recovery. New York: John Wiley & Sons, Inc.
Young, K. S. (ed.), de Abreu, C. N. (ed.) (2011). Internet Addiction. A Handbook and Guide to Evaluation and Treatment. New Jersey: Wiley and Sons.
Eurostat (2019). Consultat la adresa https://ec.europa.eu/eurostat/web/youth/data/database și la adresa https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Being_young_in_Europe_today_-_digital_world
World Population Review (2019) Consultat la adresa https://worldpopulationreview.com/countries/internet-speeds-by-country/